În decursul ultimilor ani am venit în contact tot căutând soluții pentru a scăpa de oboseală și pentru a-mi crește capacitatea de a învăța, cu tehnici de meditație și de creștere a capacității de memorare. Cred că și voi ați avut măcar odată nevoie de ceva care să vă ajute să câștigați tip mai mult prin a dormi mai puțin, că ați căutat un ceva care să vă facă mai rezistent la stres și să vă ajute să lucrați mai mult, să fiți mai creativ. Sau poate mă înșel ?
Plecând de la asta am ajuns să citesc „The Structure of Magic” de Richard Bandler, fondatorul NLP, „Psychocybernetics” de Maxwell Maltz chirurgul plastician care a observat că pacienții lui continuau să se vadă urâți și după ce se rezolvaseră chirurgical defectele sau „imperfecțiunile” lor. De curând am început să citesc și „Factorul Einstein” al doctorului Win Wenger și Richard Poe, tot în spiritual ăsta, în care se vorbește despre modalități de creștere a inteligenței. Oricât de șocant sau science fiction sună, am găsit studii desfășurate la Yale, MIT, Harvard și alte instituții academice în care s-au desfășurat astfel de studii, iar lucrul ăsta mi-a captat atenția.
De ce ? Pentru că la un moment dat am folosit și eu una din aceste tehnici și am observat că funcționează ! E vorba de tehnica meditației condensată și susținută de „sunetele brune” care stimulează undele cerebrale responsabile de procesele creative, de starea de hipnoză și altele de acest fel.
Ce susține dr. Wenger este că ființele umane pot declanșa ceea ce el numește „fluxul de imagini” ce determină stimularea creativității și a memoriei. Interesant este că poți accesa astfel amintiri de la vârste și perioade depărtate. Dr.Wenger este psihiatru și a fost preocupat, cum însuși mărturisește, de hipnoză și dezvoltarea capacităților intelectuale. Pornind de la observația că hipnoza poate accesa informații care în starea de trezire nu pot fi normal accesate și de la faptul că hipnoza este scumpă și necesită un terapeut priceput și de încredere, a căutat să dezvolte o tehnică alternativă, mai ieftină și mai sigură. Așa a ajuns la „fluxul de imagini”. Ce este acest flux de imagini ? Așa cum îi spune și numele, sunt imagini mentale pe care le vedem cu ochii minții, și care, odată declanșat, are o dinamică proprie. Aceste imagini pot fi declanșate de fiecare persoană în parte, pot fi augmentate de sunete, de mirosuri, de mișcări. Citind aceste lucruri am conștientizat că este vorba de canalele de care se vorbește in NLP : vizual, auditiv și kinestezic. Iar dacă ma gândesc la Richard Bandler îmi amintesc că în „Structura Magicului” vorbește despre faptul că putem să ne modificăm dispoziția, să scăpăm de temeri utilizând o tehnică asemănătoare, de vizualizare a fricii respective a cărei imagini o putem mări, micșora, îi putem modifica intensitatea, asocia un sunet în funcție de cum ne face să ne simțim : bine sau rău. Dacă de exemplu rotirea acelei imagini ne face să ne simțim rău, inversăm sensul rotirii și astfel sentimental se inversează. Iar pentru a mări intensitatea sentimentului, mărim frecvența de rotire a imaginii sau chiar mărimea imaginii. Sună neverosimil ? Încercați și voi asta și vedeți cum e !
De asemenea, ideea asta m-a făcut să mă gândesc la un alt doctor, dr. Maxwell Maltz, chirurg plastician și la cartea lui „Psychocybernetics” unde vorbește despre crearea unei camere imaginare unde să ne retragem când ne temem de ceva, sau când vrem să ne odihnim sau să uităm de ceva neplăcut. Să ne imaginăm acea cameră în detaliu, ce dimensiuni are, ce proporții, ce culori au pereții, cum e mobilată, cum ne face să ne simțim când suntem acolo. Să conștientizăm sentimentul cu cât mai multe detalii. Cu cât mai multe detalii cu atât mai bine pentru că se pare că lucrul ăsta generează „stimularea polilor” cum spune dr. Wenger. Creierul are zone sau poli responsabili de diverse activități. Atunci când ne „vedem” imaginile cu cât mai multe detalii stimulăm tot atâția poli, ceea ce crește creativitatea și numărul ideilor. Astfel putem să găsim soluții la probleme care păreau de netrecut, de nerezolvat, să devenim mult mai liniștiți și să facem mult mai bine stresului.
Par iluzii, nu-I așa ? Poate. Dar dacă este să ne gândim că Kekule a descoperit formula benzenului printr-o tehnică de acest fel,fără să fie conștient că folosește o tehnică, că Faraday a desfășurat numeroasele lui experimente folosind aceste tehnici, că Edison a făcut la fel, poate nu o să mai pară ficțiune.
Voi continua acest articol într-o postare viitoare când veți putea primi și un cadou !
coltul cu idei 