Calcule de Crăciun

Așa cum fiecare din noi poate observa, iarna este în drepturi. Ceea ce poate nu știu mulți dintre voi este că în spitalele românești cu această ocazie apare un nou tip de pacient. Cazul social. Sunt acei oameni pe lângă care trecem cu toții în fiecare zi, care ne cer un bănuț, care nu miros a Chanel, care nu au fost recent pe la frizer sau nu au făcut cam de multișor o baie.

Sunt invariabil prezenți în lunile de iarnă, mai ales când temperaturile scad vertiginos. Vin în gărzi, mai ales, și te pomenești că trebuie să consulți un pacient care are o patologie veche, cronică, care vine pentru un traumatism vechi, doar pentru că vor să doarmă undeva unde e mai cald și unde sunt siguri că nu vor degera și unde nu vor fi agresionați.

Unii dintre ei mai au în priviri acel un simț, îi surprinzi uneori, când pui întrebări mai iscusite, despre cauza bolii lor, de alte boli pe care știu că le mai au, și nu au fost puține cazurile în care am văzut această privire, am simțit jena lor. Și cine mă cunoaște știe că sunt unul din cei care privește medicina și ca pe niște servicii medicale, adică din prisma costurilor. Dar după ce am auzit un coleg vorbind despre subiectul ăsta,m-am întrebat dacă trebuie să facem evaluări cost-beneficiu de Crăciun.

Am consultat o pacientă la un moment dat care avea rinoragie datorită unei hipertensiuni întreținută consumul de alcool. O știa și ea,i-am spus-o și eu. Privirea ei rușinată când a auzit ce i-am spus, m-a durut pe mine, m-a rușinat. În fond și la urma urmei ce știu eu despre viața ei ? Însă imediat a apărut o altă întrebare : nu e și vina mea că a ajuns aici ?  Am fost acolo oare, eu când i-afost greu ? Noi că societate nu suntem responsabili că unii dintre noi ajung în situații din astea ?

Domnul Scrooge e printre noi ?

Sigur unii dintre voi veți spune ce treabă am eu cu situații din astea ?

Noi am lăsat pe unii și pe alții să ne trimită profesorii și medicii la cules de căpșuni și în pribegie. Psihilogii sunt considerați un moft. Nu suntem noi responsabili pentru asta ? Ați spune, sunt convins, că trebuie să ne supraveghem costurile, să responsabilizăm membrii societății. Și aș fi de acord cu voi în majoritatea cazurilor. Însă putem greși uneori…  Se spune că democrația nu are grijă de minorități, chiar de aceia de care vă vorbesc.

Pentru că nu mi-aș dori să fie printre noi niciun domn Scrooge de Crăciunul ăsta, vă întreb și pe voi : e bine să facem calcule de Crăciun ? E bine să întindem o mână de ajutor de Crăciun ? Dar după Crăciun ? Și poate că e ocazie să revedem aspecte ce țin de sănătatea noastră, de educația noastră financiară în așa fel nu numai să nu ajungem în situații de care am vorbit mai sus, ci să și devii o luminiță sau un far pentru semenii noștri.