Nici nu știu dacă are vreun rost acest post…Două experiențe avute azi, ca și client, în două magazine diferite.
Prima, într-un magazin super cunoscut de materiale de construcții, probabil lider de piață, de unde voiam să cumpărăm un produs, l-am și cumpărat, de o valoare medie spre mare. Noi știam ce vrem să cumpărăm, și identificasem produsul în raft, dar nu puteam să-l luăm de acolo datorită mărimii și procedurilor. Deci aveam nevoie de un consilier de vânzări, cred că se cheamă…Mă învârt eu pe acolo, dau de unul din consilieri, care discuta cu o familie despre achiziționarea unui produs. Eu văd că durează, încerc să caut un alt coleg. Mă învârt, fără exagerare 10 minute, începe și nevastă-mea procesul de seek and talk tot, degeaba. Nimeni. În disperare de cauză, văd un banner mare pe care scria Show Room sanitare. Hait, zic ! Aici trebuia să vin. Mă duc acolo, unde erau doi flăcăi, unul discuta cu un client, celălalt nu știu exact ce făcea, dar făcea cu telefonul….Și întreb : nu ați putea să chemați un coleg de la sanitare ? Răspunsul a fost : păi tocmai a plecat pe lângă dumneavoastră, și-și vede în continuare de ce făcea cu telefonul…În fine, mă întorc bombănind, evident, și tare că să mă audă, deh, obiceiuri proaste zice nevastă-mea, pe raion. Și începem să așteptăm, preț de 10 minute, în care vedem acel consilier care continua să vorbească despre mărci de toalete, n-am putut să mă abțin 🙂 , și la încă ceva minute apare o domniță suavă pe care o abordează nevastă-mea. În fine, îi spunem ce vrem și aflăm că trebuie să luăm noi un căruț și să i-l aducem că să ne aducă din depozit produsul…Nu e vorba, că mi-a prins bine, mai ales după sărbători…Iar la transport altă surpriză : o taxă de care nu ne spusese nimeni, noi plătind produsul deja. Nu e bai, că știu că totul e pe bani, dar contează și momentul și contextul în care afli asta. Totul a fost îndeplinit conform procedurilor, iar noi am plecat, nu fericiți, din acel magazin.
Cea de-a doua experiență, cu un consilier de vânzări care ne-a întrebat ce vrem, la ce o să folosim, cum e locul unde trebuie să folosim produsul, noi și de data asta știam ce vrem să cumpărăm, ce neprietenoși !!!, dar ne-a mai dat niște sugestii, a refăcut un bon de comandă de 3 ori, ne-a dat o informație în plus, pe care nu o aveam, a repetat de două ori mai multe explicații, la cererea noastră. Adică a ascultat și a și fost atent la ce a auzit…Și evident că i-am lăsat și un tip generos.
Acum, eu pot înțelege că fișa postului are niște atribuții, că e lipsă de personal, eu aș adăuga de personal calificat sau care vrea să se califice, iar nu m-am putut abține, că numai cine nu lucrează nu face greșeli. De altfel ăsta a fost și reproșul unei persoane foarte apropiate mie, care știe întâmplarea : „ce tu le faci pe toate super ? Ești priceput la toate ?” Sigur că nu sunt, dar și când lucram în vânzări și acum, am căutat și caut s fiu atent la oamenii care au nevoie de mine. Pentru că viața m-a învățat că ei îmi plătesc salariul. Deh, așa e în privat. Niciodată nu am zis aaa, dar asta nu treaba mea. Chiar dacă nu era, sunam pe colegul a cărui treabă era. Poate angajatorul primilor consilieri o să zică : ce să fac ? Ăștia-s oamenii care îmi vin la interviurile de angajare… Și asta e o treabă…Mult mai complex de rezolvat și care o să ne ia o generație, în cazul fericit…
Și te întreb pe tine, om de vânzări, de orice fel : care vânzător crezi că a câștigat mai mult ? Și care a câștigat bani și care și ceva în plus ? Știu că nu le știu pe toate, dar e bine să ne scuzăm că e criză și atâta se poate ? Că dacă nu îți convine, nu cumpăra ? Opțiunea asta e mereu pe masă, by the way. Zic asta pentru toți vânzătorii. Unde crezi că o să ajungem ?
Și o să te las cu acest ultim gând : criza creează oportunități pentru cei curajoși și harnici. Oportunități care se pot transforma în diferențiator, în cotă de piață mai mare și, implicit, în bonus de vânzări mai mare. Și reversul este o realitate pentru cei care nu vor asculta piața…
Bonusuri după merit vă doresc !
coltul cu idei 