Aventuri la Marea Neagră

Vara este un moment în care mulți dintre noi ne îndreptăm către mare, către Marea Neagră. Este tradiție, este mai comod, și de ce nu mai ieftin decât un sejur la alte mări, de exemplu, Mediteraneană, și poate, și poate un pic de patriotism. Majoritatea dintre noi ajungem la mare cu mașina și lucrul ăsta se vede în orice stațiune de la malul Mării Negre. Coroborat și cu faptul că nu sunt construite parcări noi, și că trotuarele în majoritatea stațiunilor sunt dinainte de 89, vă dați și voi seama cam ce se întâmplă acolo…Pentru cei care veniți din Moldova ruta prin Galați vă duce la trecerea cu bacul a Dunării și să urmați o rută foarte pitorească prin Măcin, o zonă muntoasă, mă rog munți bătrânei, adică mai roși de vremuri, dar care fac un peisaj frumos. E de evitat să mergeți prin Slobozia și să intrați pe autostradă pentru că puteți să prindeți aglomerație și să vă măriți timpul de drum.

În orice caz, odată ajunși și instalați la hotel, pensiune sau, mai nou, apartamente, cu siguranță că majoritatea se năpustesc sau merg lejer (domol 🙂 ) către plaja. Pentru mine primul șoc a fost că plaja din Eforie Nord s-a mărit. Al doilea șoc a fost mizeria de pe plajă. Este dezolant să începi așa, cu sentimente și senzații contradictorii, dar probabil că este specific românesc să trăim la extreme. Ziua de plajă se transformă, chiar dacă o începi de dimineață, într-o zi aglomerată la propriu. Plaja se umple relativ încet, în ritmul trezirii turiștilor, dar sigur, astfel încât pe la prânz plaja e plină, indiferent că vorbim de șezlonguri sau de zona cu cearșafuri. Pe lângă aparent veșnicele vânzări populare de porumb, nămol, scoici, parfumuri, scoici, poze, toate „adevărate” și „ultimele” și „cele mai”, auzi și discuții pe care nu ți le-ai dori să le auzi. Un subiect care m-a mirat că este discutat așa nonșalant pe plaja a fost evaziunea fiscală. Câțiva „antreprenori” au recunoscut că țin contabilitatea dublă, că nu dau facturi, că încurajează furtul, toate spuse de parcă era vorba despre cumpărăturile de seară. Și astfel am înțeles că nu avem cum să mergem mai departe, mai ales dacă direcția de conformare fiscala începută timid va sfârși inevitabil, în cel mai românesc stil, în boscheți.

O alternativă la plajele „populare” sunt cele mai puți cunoscute, care nu au chiar tot comfortul celor consacrate, dar au marele avantaj al liniștii, al unor peisaje naturale, nevirusate de „modernismul” nostru proverbial. Un exemplu, sper să nu îmi pară rău că le listez, este plaja Azur, aflată între cele două Eforii, sau plaja de la Gura Portiței. Mai jos aveți câteva imagini, primul minut sunt de pe plaja Azur, ultimul minut de pe plaja de la Gura Portiței.

Și iarăși un sfat ca să vă priască plaja îl găsiți aici.

Dacă cumva prindeți zile înnorate așa cum ni s-a întâmplat nouă, sau dacă doriți să luați o pauză binevenită de la plajă, puteți să mergeți pe faleza din Constanța unde puteți să admirați ce a mai rămas din Cazinou. Cu regret spun asta pentru că este o clădire de patrimoniu care se degradează pe zi ce trece, o construcție începută în 1908 și terminată în 1912, în stil Art Nouveau, arhitecții fiind Daniel Renard, de origine franceză, și Petre Antonescu și care este simbolul orașului.

Tot pe faleză puteți să admirați marea și, cu un ochi bine format, activitatea din portul orașului.

Fie aici, în Constanța, fie în Mangalia puteți să faceți mici croaziere pe mare cu vase de agrement.

Pentru noi a fost o ocazie să mergem într-un loc de care auzisem de mulți ani, dar pe care tot nu am reușit să-l atingem : Gura Portiței. De pe litoral se poate ajunge cu mașina, într-o oră, mergând către Tulcea, la un moment dat faceți dreapta și mai mergeți pe un drum, surpinzător pentru mine, de bun cam 17 kilometri până la portul turistic din Jurilovca. Aici puteți lua vaporașul „de stat” sau pe diverșii „antreprenori” cu bărci particulare pentru a traversa lacul Golovița și a ajunge la Gura Portiței. Aici aveți parte de un peisaj aparte, o împreunare de peisaj de litoral într-o parte, dar și de deltă în cealaltă parte. Case cu stuf, obiceiuri pescărești, mâncare lipovenească, liniște multă, și plaja aerisită; câteva imagini aveți în filmul despre plaje. Puteți să vă cazați, să aveți un sejur exotic.

Astfel dragul nostru litoral ne așteaptă să-l mai violentăm cu setea noastră de mare, de plajă, de lipsă de reguli, și de excese de tot felul. De noi depinde să ne purtăm cu el că și cu litoralul altor țări în așa fel încât să ne bucurăm în continuare de el, dar să fim siguri că și copii noștri vor avea șansa să o facă, și poate, să-l transforme în așa fel încât și străinii să dea năvală la plajă aici.

Vreme bună și concediu plăcut !