Vama și Moș Ion Roată

Din nou din ciclul protecția statului roman asupra cetățeanului propriu :

Mă pune ăl cu coarne să-mi comand un tricou din State. Un tricou cu mesaj, imprimat acolo, trimis cu poșta către minunata Romanie. Buun. Traking după toate regulile, coletul ajunge în două săptămani Romania. Dar ce să vezi ? Dispare. Nu-l mai găsesc nici la filiala romanească a firmei de curierat cu care a venit, nici la Poșta Romană, o altă prietenă de-a mea, nici la un alt curier de pe teritoriul Romaniei. Ehh, mă resemnez că s-a pierdut coletul. Nimic neobișnuit pentru Romania. Contactez expeditorului, îi explic situația, iar soluția lui este să-mi mai trimită odată coletul.

Între timp, după două săptămani, apare o recipisă de la poștă. Mă duc cu speranță la poșta vamă să-mi ridic coletul. Dar surpriză : trebuie să plătesc vamă. În fața mea doi bătrani își ridicau coletul pentru care, aud de la vameșă, că trebuie să plătească 300 de lei. Reacția lor este evidentă, dacă trebuie să plătească atația bani, lasă coletul acolo. Vameșa, binevoitoare, face un artificiu și îi iartă pe cei doi de plata vamei. Mirat ajung și eu la ghișeul, îmi iau coletul după ce plătesc o taxă Poștei Romane, n-am prea înțeles justificarea ei, avand în vedere că transportul fusese deja plătit, după care vine vămuirea. Doamna de acolo îmi cere cu celeritate factura pentru produse. Mă uit mirat și zic că nu o am. Păi nu poate să-mi dea coletul fără factură. Bun, întreb cum facem.

O cheamă pe șefa oficiului vamal să rezolve. Vine doamna care începe să-mi spună că trebuie factura, că este obligația mea să prezint o factură, că trebuie vămuit produsul. Mă uit tamp și îi spun că nu am nicio factură, și îi cer o soluție. Ea îmi dă înapoi responsabilitatea cerandu-mi factura. Coletul deschis pentru vămuire. Eu îi zic că dacă nu-mi dă repede o soluție se face cu niște tricouri. Ea crede că glumesc.

Văzand că nu mă ia în serios, mă întorc pe călcaie și plec în strigătele revoltate că unde plec. Trantesc ușa după mine pentru că mi-am mai adus aminte  experiență similară la vama Albița, culmea pe partea romanescă, unde mi s-au confiscat niște mostre de medicamente, eu fiind reprezentant medical pe acea vreme. Și la fel, ca acuma, mi s-au confiscat bunurile. Și dincolo de atitudinea asta de plutonier de pe vremea lui Ceaușescu, că noi executăm, nu gandim, care ritos îți spune că este obligația ta, măi ilega-listule, de ști legea și de a te conforma, este senzația că statul tău îți bagă mana în buzunar. Din nou.

Nu am putut să mă abțin să mă întreb cam ce școală fac indivizii ăștia. Cam cat mai este șpaga a intrarea în post, și mai ales cat mai este șpaga ce trebuie dată șefului de tură, la fiecare tură. Aa, o să mi se spună că nu știu, că fabulez, că sunt antistatal. Poate, dar stau și mă întreb cand mi se reține impozit, din care se fac și salariile ăstora, sunt patriot sau cum sunt ?

Ce valoare aduce activitatea aceasta de vămuire societății ? De protecție a activităților economice romanești ? Da, mai ales cand se cere returnarea TVA fără justificare. Dar cand se aplică subiectiv legile care reglementează vămuirea cum e ? Adică eu, dacă sunt mai tanar, sau arăt mai prosper, trebuiesc impozitat mai mult ? Să ne înțelegem, am intrat și am ieșit de nenumărate ori din țară, ca și voi. Niciodată nu am avut vreo experiență de acest fel. Nu militez pentru nerespectarea legilor. Dar dacă există o implementare subiectivă, care mai este rostul legii ? Oare nu o facem inechitabilă astfel ?

De cand trebuie plătit TVA pentru volume de sub 100 de dolari ? Adică este corect să se plătească astfel ?

Este o revoltă pe care am resimțit-o și cand am avut de-a face cu preschimbarea permisului care expirase, și cu anaful, nu pot să scriu decat cu literă mică. De ce statul ăsta, care este al nostru, adică noi înșine, ne umilește în halul ăsta ? Oare n-ar trebuie să ne ducem un pic peste ei ? Sau să-l trage de barneț pe senatorul sau deputatul din colegiul nostru ?