Întrebarea mi-a venit după ce am citit cartea lui Malcom Gladwell Excepționalii pe care vi-o recomand cu căldură, și doar pentru controversa posibilă pe care o ridică sau o poate ridica. De pe vremea când lucram în corporații mi-a rămas obiceiul să citesc literatură de dezvoltare personală. După părerea mea un obicei foarte bun, care te face să vezi lumea cu alți ochi, de fapt îți deschide ochii. Malcom Gladwell este un om cu o istorie interesantă, cu o origine interesantă care abordează în carte subiectul geniilor. Cum de sunt genii, ce factori intervin în apariția lor.
Ce ați spune dacă cineva v-ar spune că nu există o precondiționare pentru genialitate ? Că orice copil de pe pământul ăsta poate deveni un geniu ? Cred că ați zâmbi neâncrezători sau ironici. Nu ?
Ei bine Gladwell citează studii și face studii de caz a unor oameni de geniu din afaceri, IT, finanțe. Câteva nume Bill Gates și Paul Allen, Steve Jobs, John Templeton, Beatles. Ce constată ? Că nu există o genetică a geniului. Că dacă sunt 10 000 de ore de practică într-un domeniu, acele ore fac din practicant un expert în domeniul său, că toate numele de mai sus, inclusiv cele din lumea afacerilor printre care Carnagie, Schwab și alții ca ei, au avut oportunități de a face ceva genial. Că pregătirea celor 10 000 de ore de lucru împreună cu oportunitatea duc la un destin genial.
Mai mult analizează familiile din care provin copii de geniu. Și se pare că copii din famiile din pătura mijlocie ce pot asigura și asigură copiilor nu numai un echilibru financiar, dar mai ales emoțional, le ghidează pașii în relaționarea cu adulții, au mult mai multe șanse de genialitate. 
Faptul că acești copii au posibilitatea de explora domenii diverse contează foarte mult în evoluția lor. Așadar poate că e vital pentru viitorul acestei nații să nu mai trimitem profesorii și învățătorii la cules de căpșuni domnule președinte, să îi respectăm, să le dăm ce au nevoie, inclusiv salarii, inclusiv posturi decente pentru a se gândi doar la cum să facă din copii cu care lucrează oameni de succes. De altfel poate ar trebui să definim și succesul pentru că mulți dintre noi asociem cuvântul ăsta cu multe zerouri în bancă, cu mașini din cele mai luxoase, as se citi scumpe, cu un stil de viață strălucitor. Oare ăsta e succesul ? Oare nu-i condiționăm greșit ? Oare n-o fi succes sentimentul că faci ce ai fost menit să faci pe pământul ăsta ? Că dai tot ce ești în stare având toate resursele pe care timpul și timpurile tale ți le oferă ?
Chiar mediul etnic generează reușită sau nu, funcție de modul stimulării. Mediile care au bariere de comunicare între caste sau au caste, mai ales în Orientul Îndepărtat, limitează și dezvoltarea membrilor lor. Este citat cazul prăbușirii zborului Asiana Airlines 214 în care, după analiza înregistrărilor din cockpit, se constată că secundul, care era educat de cultura să nu vorbească foarte direct cu căpitanul, într-un moment tensionat și a unor greșeli ale căpitanului, schimbă soarta zborului dând atenuat o informație vitală de navigație ce duce la prăbușire. Nu demult a picat în ocean un avion a unei linii coreene….
Cartea vine să combată clișee moderne precum că nu contează mediul, religia, educația din care venim pentru dezvoltarea noastră atât cât ne dorim pasional să reușim. Se pare că totul contează ! Și este normal, am putea spune, să conteze totul pentru că un copil este un om cu potențialul intact. Poate fi oricine își dorește el. Gândiți-vă cum sunt copii în primii 6 ani de viață : curioși, expansivi, inocenți. Apoi familia, societatea, prejudecățile îl fac să se închidă, să se autolimiteze. Nu vorbi tare, comporta-te ca adulții, fii în rând cu lumea ! Nu sunt vorbe de duh pe care le-am auzit cu toții ? În diferite religii se incriminează greșeala cu gândul. Se pare că pentru motive serioase…. 
Gladwell însuși provine dintr-o familie mixtă, cum spune la finalul cărții. Bunicul său era un alb în Jamaica pe vremea când încă mai existau sclavi, s-a căsătorit cu o sclavă, mulatră. Mulatrele mai ales, erau considerate de către albi, mai dezirabile să se căsătorească cu albii decât cei închiși la culoare. Bunicul său a avut de înfruntat dezaprobarea comunității, în cele mai diverse forme, de la a nu fi invitat socialmente undeva pâna la a i se refuza creditul bancar. Venirea mamei sale, a lui Malcom, în Regatul Unit pentru studii i se datorează bunicii sale care a împrumutat bani de la un vecin afacerist chinez pentru a-și trimite fetele la studii. Departe de acel loc unde nu aveau nicio altă șansă decât soții mai dezirabile decât altele, în cel mai bun caz.
Pentru mine această lectură este plină de învățăminte, mai ales pentru educația copiilor romăni, a celor din jurul meu, a nepoțelelor mele, a copiilor rudelor mele, care pot și trebuie să primească de la noi, adulții, tot potențialul. Iar noi adulții nu trebuie să ne oprim din învățat ! Cel formal se termină cu o diplomă, dar cred că cel mai important abia atunci începe. După ce avem diploma. Astfel evoluăm și putem să privim mai des către cer, locul de unde, poate venim și unde poate ne vom întoarce.
Ce e important este ce facem între cele două momente și pe câți dintre semenii noștri îi influențăm pozitiv !
În plus, dacă doriți să primiți cartea, nu trebuie decât să completați formularul de mai jos și să mi-l trimiteți. Atâta tot !
coltul cu idei 