Că tot a venit căldura și asta ne împinge afară din casă, n-ar fi rău o escapadă la munte. Uite așa te trezești într-o dimineață și simți chemarea muntelui, a drumului, puternic în urechi, minte și inimă.
Și țup în mașină, cu toate daravelile plătite și te așterni la drum. Sigur că un detector radar sau o stație te poate scuti de neplăcerile afirmației „vă cam grăbiți șefule” zisă așa în zeflemea de către uniforma de la rutieră. Anyway, dacă mergeți pe drumurile Moldovei, rutiera pune, de cele mai multe ori, radare la Lețcani, Podu Iloaiei, Războieni, Vadu Moldovei, Prisaca Dornei, Plăngăcior și mai sunt poate și alte locuri de care nu știu. Două remarci aici : nu prea am mai întâlnit radare mobile, nu știu dacă e o politică de a avea radare în puncte fixe sau nu, dar a fost mai rară această situație. La Vadul Moldovei stă mereu unul, cred că e de loc de acolo, cu un pistol radar. Nu aveți ce face decât să mergeți încet, cu viteza legală. Eu am furat-o, cu tot cu detector și m-am ambiționat să înțeleg de ce. Ca să măsoare viteza pistolul radar are nevoie de 0,3 secunde !!!! Nu cred că există pe lumea asta un detector care să fie la fel rapid…
Una din posibilile voastre destinații moldave poate fi Cheile Bicazului, deși sunt disputate teritorial de județele Neamț și Harghita. Însă merită vizitată, mai ales că drumurile din județul Neamț au fost reparate, în cea mai mare parte, chiar și în zona din jurul Bicazului care era cam faultată. Odată ajunși în chei, e recomandabil să parcați mașina în spațiile speciale destinate pentru asta de pe marginea drumul chiar în chei. Și să luați la pas cheile. Dacă este într-o seara de vară vă veți felicita pentru că răcoarea vă va răsplăti pentru asta, mai ales că puteți beneficia de lumina până aproape de ora 21. Sunt câteva porțiuni interesante, poți merge chiar pe sub stâncile în care s-a săpat pentru a face loc șoselei. De asemenea, poți să cobori pe stânga cum urci, lângă apă, dar doar dacă ai bocanci sau încălțăminte care să nu alunece. Pietrele sunt extrem de alunecoase.
Apoi, după ce v-ați delectat cu cheile, puteți merge la Lac, Lacul Roșu. Legendele sunt multe despre prăbușirea muntelui în apă. Că s-a supărat nu știu cine și a prăvălit muntele după acel aflat în greșeală, că te gândești că a fost o alunecare de teren în urma unui cutremur, cert este că vei avea o imagine exotică cu copacii aflați în apă, după atâția ani. Parcare ai sus, chiar lângă lac, o parcare sau cred că două sunt plătite.
Cazarea, de obicei, am luat-o la hotel Lacul Roșu sau Gylkosto cum zic localnicii. Au locuri mai mereu, și arată decent, deși este un hotel pe care îl știu de pe vremea lui Ceaușescu. Însă renovat și adus în zilele noastre. Minusul pe care ai putea să i-l reproșezi este absența liftului, hotelul având destule etaje…
Apoi dacă vrei să mergi mai departe în Transilvania, Izvorul Mureșului este destul de aproape, iar când te întorci în Moldova, spre Bicaz este un loc unde poți să poposești, păstrăvăria Cheița, unde poți mânca, deși părerile legat de astea sunt controversate dacă o să vă uitați pe net, sau vă puteți delecta cu animăluțele de acolo : măgăruși, căței și, câteodată, și un cal.
Și ca să vă conving, vă las în compania unor imagini de anul ăsta :
Vreme bună și distracție plăcută !
coltul cu idei 