Viața are și momente în care ne pune la încercare, când totul ne pare împotrivă. Știu că fiecare din voi a trecut prin așa ceva. Cred că despre este viața : de a trece peste obstacole. Și ca să putem trece mai ușor, mai bine, peste aceste obstacole avem nevoie de prieteni. Spun asta din proprie experiență. Unul dintre acești prieteni pentru mine a fost Zig Ziglar, deși nu ne-am cunoscut niciodată personal, însă acest om prin cărțile lui, prin înregistrările pe care oricine le poate avea, m-a încurajat, m-a ridicat ușor de mână, mi-a dat acel imbold ușor de la spate pentru a mai face încă un pas pe acel drum despre care nu știm decât vrem să îl facem. Și ne temem pentru că este necunoscut. Trebuie să îi mai mulțumesc cuiva : unei foste colege, care îmi era șefă atunci când mi-a făcut cadou o carte de-a lui Ziglar, astfel cunoscându-l.
Ei bine, Zig spune că ne vedem în vârf. Că toți putem să ajungem acolo, trebuie doar să vrem. Dar ca orice profesionist, trebuie să știi unde vrei să ajungi, cum arată acest loc, acest ideal. Și iată definiția lui Zig despre vârf :
„Ești în vârf când :
1.Înțelegi perfect că eșecul este un fapt, și nu o persoană; că ziua de ieri s-a terminat aseară și că ziua ta de azi este una nou-nouță.
2. Te-ai împăcat cu trecutul și ești concentrat asupra prezentului și optimist în ce privește viitorul.
3. Știi că succesul ( a învinge) nu este neapărat totul, iar eșecul ( a pierde) nu te distruge.
4. Ești plin de încredere, speranță și dragoste; și trăiești fără mânie, lăcomie, vinovăție, invidie sau gânduri de răzbunare.
5. Ești suficient de matur pentru a amâna răsplata, mutându-ți concentrarea de la drepturi la răspunderi.
6. Știi că greșeala de a nu apăra ceva corect moral este preludiul pentru a deveni părtaș la o nedreptate.
7. Ești sigur pe tine și astfel ești împăcat cu Dumnezeu și cu aproapele tău.
8. Te-ai împrietenit cu dușmanii și ai câștigat dragostea și respectul celor care te cunosc cel mai bine.
9. Ai înțeles că ceilalți te pot ajuta să cunoști plăcerea, dar fericirea adevărată nu apare decât atunci când tu faci diverse lucruri pentru ceilalți.
10. Ești amabil cu nesuferitul, curtenitor cu grosolanul și generos cu cei la ananghie.
11. Îi iubești pe cel neiubit, îi dai speranță celui fără de speranță, prietenie celui lipsit de prietenie și îl încurajezi pe descurajat.
12. Privești înapoi cu iertare și înainte cu speranță, în jos cu înțelegere și în sus cu recunoștință.
13. Știi că „acela care vrea să fie mai mare printre oameni trebuie să se facă slujitorul tuturor”.
14. Recunoști, mărturisești, îți dezvolți și îți folosești capacitățile fizice, mentale și spirituale date de Dumnezeu pentru a-L slăvi pe Dumnezeu și pentru binele omenirii.
15. Te afli în fața Creatorului universului și El își spune : „Bravo ție, credincios și bun slujitor al Domnului”.”
„Dincolo de vârf” Zig Ziglar
Poate nu o să fiți de acord cu toate aceste puncte, dar ele sunt borne pentru a ajunge în vârf. Marcajele reale, nu cele șterse de alți trecători, de vânt și ploaie. Este greu uneori pentru că suntem confruntați cu propriile greșeli pe care, câteodată, ne e greu să le acceptăm, să acceptăm că am greșit. Dar ca atunci când simți crampele în gambe, dar tot faci următorul pas către vârful muntelui, tot așa facem, trebuie să facem, următorul pas pe drumul propriei vieți, strângând din dinți uneori, uneori zâmbind.
Și mai spune Zig că „Dacă o persoană este fericită, sănătoasă, suficient de prosperă, în siguranță, are prieteni, liniște sufletească, bune relații în familie și speranță că lucrurile vor continua pe aceeași linie sau vor merge mai bine, atunci persoana respectivă va considera că a reușit în viață” ( Dincolo de vârf ).
De ce am postat aceste gânduri ? Pentru de multe ori când eram „sătul” de unele lucruri ce mi se întâmplau în viață, când nu mai vedeam nicio o ieșire, aceste gânduri și altele, ale lui Zig, dar și ale altor oameni ce au trecut înaintea mea pe acolo, m-au făcut să pun un picior în fața celuilalt, cum zic americanii, și astfel să ajung dincolo de obstacol, să mă bucur de lumina care vine acolo pe golul alpin, aproape de vârf. Și sper că și urcarea voastră continuă, cu popasurile de rigoare, cu sforțările de rigoare, uneori neștiute de nimeni dintre oameni.
Și cred, ba nu, sunt sigur că veți zâmbi când veți ajunge în vârf !
Și că să îl citez încă odată pe Zig : „Ne vedem dincolo de vârf !”