Undeva în noapte, într-o casă din Romania anului 2016 se citea acest post pe care îl înțeleg până într-un punct. Sigur că mi-aș fi dorit și eu să vă întâlnesc pe voi, tinerii ăștia liberi și frumoși, în secția de vot, votând. Când am fost să votez nu am realizat, ci mult mai târziu, dar erau majoritari cei 60+ cei care votau. Nu îi critic, sunt de vârsta tatălui meu, dar voi unde erați ?
Sigur că are dreptate Reportaje live legat de viitorul care ne paște. De faptul că e bine să fim cu ochii în patru. Că suntem un stat asistațional, că este o normalitate, după unii, ca statul să îți dea, să îți facă, iar tu să stai la crâșmă sau să te pensionezi la 40 de ani. Sigur că avem o povară fiscală imensă, și cred că va fi și mai complicat subiectul ăsta în contextul balanței bugetare și a reducerilor de fiscalitate practicate de vecinii noștri pentru că investițiile se vor face unde povara fiscală este mai mică și mai transparentă. Și ne va fi greu să ne ajungem cu banii.
Dar vă întreb pe voi, tinerii ăștia liberi și frumoși care ați fi putut veni la vot și n-ați venit, nu e vina noastră că nu mai există școli profesionale, că nu mai găsești un instalator bun sau un zidar bun, că bacul se dă cu șpagă, când se dă, că avem tarabe, mai somptuoase e adevărat, dar tot tarabe, de dat diplome universitare ? Că nu mai promovăm meritocrația, că ne place la toți să ne uităm la emisiunile de la ora 5 și după în loc să citim o carte, orice carte sau să facem voluntariat ? Nu mă înțelegeți greșit ! Am fost acolo, în tabăra corporatiștilor care muncesc 10, 12 ore pe zi și știu cum e să vezi cât porcoiu de impozit plătești ca să se îmbuibe unii cu licențe de soft și cum banii tăi se duc pe băutura lui badea nu știu care pe care și-o ia din ajutorul social. Acum îl văd pe badea ăsta la spital, unde vine mort de beat, pentru că fie că s-a bătut și are leziuni post traumatice, fie că a căzut din căruță, în miez de noapte. Și ghici ce : nu are asigurare medicală și tu tre` să bagi în el ce ai mai bun. Deh, ești spital universitar…Am mai scris aici despre un lucru întristător : aproape 30% din tinerii care vin la spital nu știu să se semneze și semnează cu amprentă digitală !!!! Cred că noi, cei care am avut dorință și poate șansă să facem mai multă carte, trebuie să îi educăm cât se poate și cum se poate. Coerciția, așa cum spun și pedagogii, face parte din proces. Și poate câteodată e bine să mai explodăm și noi ! Înainte de eveniment !
Rolul de educator
Și mai cred că așa cum în perioada interbelică preotul, învățătorul și primarul erau oamenii care făceau și educația în sat chiar și la vârste adulte, tot așa noi cei care ne simțim mai luminați la minte, trebuie să îi ghidăm și pe ceilalți. Da ! Știu că e greu ! Că asta cere implicare și ieșirea din cercul de comfort, punerea interesului celuilalt pe primul plan. Veți spune că e greu ! Și vă voi da dreptate. Drept răspuns vă voi povesti povestea unei bătrâne care a mers în refugiu în 40, atunci având 10 ani, într-o căruță doar, împreună cu frații și surorile ei și mama lor, pentru că tatăl era pe frontul de est, și că într-o zi mama ei ia făcut o rochiță dintr-o foaie de cort luată din linia frontului părăsită și asta pentru că nu avea din ce altceva să îi încropească ceva să o îmbrace. Era mai greu pentru fetița de 10 ani când ploua. Fusta ei din foaie de cort se îmbiba cu apă și era așa de grea că abia mai putea merge. Nu mai vorbesc de grozăviile frontului pe care le-a văzut prin ochii de copil de 10 ani în refugiu. Lor nu le-o fi fost greu ?
Am mai menționat aici aspectul ăsta : celor care au făcut unirea mică și cea mare le-o fi fost ușor ? Ca posibil răspuns vă recomand cu căldură cartea lui Alexandru Stoenescu Dinastia Brătienilor scrisă ca un roman, dar având la bază documente istorice. Vă veți schimba, vă asigur, părerea despre greu și ușor. Sau poate nu….Au negociat cu Bismark, cu turcii, cu francezii. Au cerut sprijinul masonilor, al bisericii. Au mediat conflictele părților ireconciliabile. Cum ar zice corporatiștii : au plecat din rezultat. Și au făcut țara asta. E fi mult, o fi puțin ? O mai fi un proiect de actualitate ?
Mai cred un lucru : că să ajungi în primăvară trebui să treci prin iarnă. Însă trebuie să treci precum omul gospodar : să îți procuri lemne, din toamnă, când îs mai ieftine, să își umpli hambarele, să le ferești de îngheț, să îți asiguri nutreț la animale, dacă ai.
Așa că să pornim în iarnă și dacă ne-o prinde vâjul cel mare pe drum, o să facem ce am auzit ca or făcut ăi bătrâni la rândul nostru !
coltul cu idei 