Vara aceasta am făcut un tur de Transilvania, și nu numai, și un pic de Oltenia și un pic de mare. Obositor, că au fost vreo mie două de kilometri pe mirificile drumuri ale patriei.

Ce mi-a plăcut a fost Transfăgărășanul, dar care a fost invadat. La propriu. De turistul de oraș, care își aruncă țigara, sticla de bere goală, pet-ul gol unde-i vine. Vorba nevesti-mii : dacă tot ai cărat-o plină sus, de ce nu o cari goală jos ???!!! E mult mai ușor ! Plin de străini, plin de români, plini de ucrainieni. O să revin la ideea cu străinii, ca un naționalist ce mă aflu. Duminica și sâmbăta nu vă recomand. Stați în trafic ca în orașe. Fără exagerare. Însă când toți, sau mai toți pleacă către orașele de baștină, natura respiră ușurată, își trage sufletul, săracă, până la următorul desant.

Ce e de recomandat este, în primul rând să urmăriți starea vremii. Mi se pare vital, la propriu. Pe minte vremea se schimbă foarte repede, și nu vrei să te prindă o ploaie pe creastă sau în golul alpin. Să dai piept, la propriu, cu vreun trăsnet, sau să aluneci pe vreo piatră udă, nu ? Apoi, fă o investiție în niște bocanci de munte ! O să-ți mulțumești apoi în multe ieșiri pe munte ! Ca și la infanterie, pentru cei care au făcut armata sau care o fac, ori care sunt montaniarzi, ce zic eu aici e o normă. Dacă te lasă picioarele, bătături, entorse, nu te mai poți bucura de nimic ! Și nici face nimic….Bine, asta dacă ții la sănătatea picioarelor tale….Ia-ți și un fâș, din ăla impermeabil, de ploaie și de vânt. Aici ai doar niște exemple. Ai magazine specializate, mai în toate mall-urile. Și informează-te, ia în calcul că vei avea zone, multe, fără semnal. N-ar fi rău să ai și o hartă ci tine….

Cabana Bâlea Lac e bine cunoscută, și peisajul merită. Telecabina Bâlea Cascadă până la Bâlea Lac e de bifat. Noi am avut ghinion, ploua în prima zi, iar în a doua, cât am stat sus, nu mergea telecabina, pe motiv de revizie…..sanchi…..Dar ne-am promis că la următoarea venire în Făgăraș, nu o mai ratăm. Cazare o puteți avea la cabana Bâlea Lac. Sau la cabana Capra, pe celălalt versant, în Argeș. Noi acolo am stat, treci tunelul, și vei mai avea multe de văzut. Să stai două trei zile acolo, cu condiția să fie cât de cât frumos, poate fi ceva deosebit. Liniștea spartă doar de motoarele mașinilor sau motocicletelor, este specială. Cel puțin pentru mine. Aerul la fel, iar ceața de august poate să te și sperie, dar îți poate oferi o viziune cu totul nouă și specială.

Ce nu mi-a plăcut în munte a fost că sunt prea multe motoare. Prea mulți străini. Unguri, turci, italieni, nemți, francezi, ucrainieni. Toate națiile astea pe un singur munte. Pe un proiect care nu știu dacă va mai fi repetat vreodată. Mă refer la Transfăgărășan. Noroc cu Ceaușescu….Și mi s-ar părea normal să fie o taxă de acces în masiv, cum e în multe locuri în Europa, asta ca să existe o triere a „turiștilor”, dar ca să existe și un fond de rulment. Iar ce nu mi-a plăcut e că „săracii de ucrainieni” au umplut Romănia, cu Panamerele, Lexurile, SLR lor, iar noi le plătim cazarea, asistența medicală, deși nu au plătit un sfanț, bașca mai luăm de la gura copiilor și bătrânilor noștri, români, să le dăm muniție și naiba mai știe ce….. Am evitat să pun poze cu ei și mașinile lor….Din jenă pentru noi, românii….

Apoi ce nu mi-a mai plăcut, paradoxal, este că în Argeș, pe versantul lor, e plin de urși pe marginea drumului. Am numărat vreo 10. Toți tineri, până în 3 ani, ba chiar și o ursoaică mică, cu un puiuț. Dincolo de frumusețea întâlnirii cu ei, cu natura, e trist că sunt nevoiți sau obișnuiți să coboare la drum pentru mâncare. Asta pentru că nu au în pădure sau pentru că nu mai prind din cauza celor mai mari și mai puternici. Deci, se fură din mâncarea lor și nici nu știm câți sunt, pe unde sunt și care e trendul populațional. Deși avem ingineri silvici….Pe versantul sibian nu am mai văzut urși cerșetori, poate și datorită dramelor recente de acolo…..

Oricum e de luat în seamă că muntele trebuie protejat, de gunoaie, de zgomot, de agresiunea împotriva animalelor și plantelor din munte, pentru că natura e sensibilă, în ciuda aparențelor, poate, și avem lucruri pe care alții le-au pierdut și din lipsă de grijă pentru ce-au avut. Carpații și Alpii sunt în toată Europa….

Apoi ajungi la Vidraru….Sentimentele mele au fost amestecate….Îl vezi pe bine cunoscutul Prometeu, în statuia bine cunoscută, dar vezi și că barajul e gol…..Sau plin pe trei sferturi…..Sau cine știe pe cât….Deși ploi au fost…Și începi să te întrebi iar, ce se întâmplă ??!! De acolo se produce mult curent electric. Cred că noi, și o să zici că-s conspiraționist, am putea să avem curentul electric gratis. Și o să vezi de ce. Ce vreau să-ți spun e să urci sus pe platforma din dreapta barajului. Se vede foarte bine lacul și măreția proiectului, și iar trebuie, să-l laud pe Ceaușescu…..Nu s-a mai făcut ceva asemănător în ultimii 35 de ani în România……

Dacă tot cobori, să te oprești la cetatea Poienari ! O să ai de urcat 1400 și ceva de trepte. Dar merită priveliștea de sus ! E cetatea construită de Negru Vodă, renovată de Vlad Drăculea Basarab, și de Brâncoveanu. Și de românii democrați și capitaliști, acum, cred, 2 ani. Asta că să mai ai o măsură a ceea ce au fost străbunii noștri de pe aceste meleaguri. Gândește-te când urci că ei nu aveau acele trepte, aveau doar cai și vite de povară, cu care cred că au cărat pietrele pentru construcția cetății, nu aveau curent electric, nu avea mecanizarea mijloacelor de construcție de astăzi și cu toate astea au construit acel cuib de vulturi. Îți recomand să-l vezi ! Și poate așa vei vrea să afli mai mult despre Țepeș, despre Negru Vodă, despre oamenii care au fost.

Îți ziceam că nu ar trebui să plătim curentul electric. Dacă o să mergi în Călimănești, Căciulată, pe Olt, vei da de o salbă de hidrocentrale. Toate funcționale. Și sunt multe în România. Întreb și eu : atunci de ce plătim cel mai mare preț la energie din Europa ?

Dincolo de asta, sau cu asta am vrut să-ți recomand o mini croazieră pe Olt. Da. Ai citit bine. Sunt două firme de vaporașe, Valentin și Aurel sau Remus, pleacă din spatele mânăstirii Cozia și din Căciulata. E o experiență deosebită, pe care ți-o recomand, așa o să ai ocazia să vezi Călimănești și Căciulata de pe apă, dar să vezi și izvoarele geo termale ale locului. Realizezi cât de bogați suntem ? Dacă nu, să știi că alții au realizat asta, mă refer la străini, și Marriot-ul construiește un hotel, în franciză, acolo….Ne-a zis ghidul de pe vaporaș, comunitatea fiind mică, chestiile astea se află repede. Nu mai zic de izvoarele cu apă terapeutică….

Iar un mare minus, ce Dumnezeu fac ăia de acolo, că mereu traficul pe valea Oltului e veșnic blocat ????!!!!! E legenda lui Manole în varianta modernă ??? Aș ! Cum să trăiască o firmă de construcție din banii noștri mereu ?! Dacă vrei să mergi din Călimănești spre Sibiu, e bine să te înarmezi cu multăăăăă, foarte multăăăă răbdare pentru că vei sta cu orele, la propriu, în trafic !!!

Și că tot am pomenit de Manole, la Curtea de Argeș ar mai fi o oprire la mânăstirea cu același nume. Pe mine m-a cam întristat, dar nu e despre mine, ci despre o filă de istorie și legendă, în același timp. Legenda meșterului Manole este acolo, întruchipată în această mânăstire, care se renovează azi, unde, pe latura din dreapta, spre altar, este locul unde se spune ca Manole a zidit-o pe Ana, soția sa, ca să nun se mai dărâme construcția noaptea. Ce nu-mi place de fel, este modul cum arată după renovarea lui Carol I. Aproape ca o moscheie….Doare că are turle și nu minarete….Te îndemn să afli mai multe despre asta. Și că am pomenit de Carol I, trebuie să spun că aici este și cripta familiei de Hochenzollern. Dar și a sfintei Filofteia, protectoarea elevilor și studenților, o sfântă româncă, dar și cripta familiei lui Neagoe Basarab.

Am scris toate astea pentru că am auzit și ce spuneau oamenii obișnuiți, ca mine, ca tine. Toți sunt nemulțumiți de stadiul în care sunt lucrurile astăzi. Bogății și resurse multe, lasate nouă, pământenii acestor locuri de Dumnezeu, dar pentru care plătim chirie….Nu mai putem să decidem noi pentru noi dacă nu întrebăm la Noua Poartă…..Nu ne mai putem bucura de munca noastră pentru că nu mai suntem noi stăpâni aici…..

Voi reveni cu detalii despre Ansamblul Brâncuși de la Târgul Jiu și mânăstirea Tismana, toate locuri de conectare cu trecutul, de reamintire de unde venim.

Lasă un comentariu